►Definiția Tulburării din spectrul autist
► Clasificare și manifestări
► Criterii de diagnosticare
►Debut și evoluție
► Primele simptome
- Definiţia tulburării din spectrul autist
Cuvântul ,,autism” provine de la cuvântele grecești ,,autos” care înseamnă ,,sine” și ,,ismos” care reprezintă o acţiune. Astfel, autist, este o persoană îndreptată către sine.
Autismul este un sindrom care constă în refugierea în lumea lăuntrică. Autistul refuză contactul cu alte persoane, îşi satisface dorinţele imaginativ și este centrat pe sine, fantezie şi reverie. (Paul Popescu Neveanu 1978).
Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM 5) defineşte tulburările din spectrul autismului (TSA) ca fiind tulburări de neurodezvoltare. Acestea debutează în primii ani de viaţă, în perioada de dezvoltare.
În ICD 10 (International Classification of Diseases), tulburările din spectrul autismului sunt incluse la tulburări pervazive globale de dezvoltare. Acestea sunt definite ca fiind anomalii calitative ale interacţiunii sociale şi ale comunicării. Acestea sunt trăsături pervazive ale funcţionalităţii individului prin activităţi şi interese restrânse, repetitite şi stereotipe.
- Clasificarea și manifestările tulburării din spectrul autist
Tulburările autiste sunt clasificate în ICD 10 astfel: a) autismul infantil; b) autismul atipic; c) sindromul Rett şi d) sindromul Asperger.
a) Autismul infantil este o tulburare de dezvoltare care se manifestă la copii, înainte de împlinirea vârstei de 3 ani. Este caracterizat prin dezvoltarea şi funcţionarea anormală a copilului, interacţiune socială anormală, lipsa comunicării şi a limbajului. Specific acestuia este și lipsa gesturilor limbajului nonverbal, comportamente și activități restrictive şi repetitive (stereotipii). Se manifestă și prin lipsa creativităţii, imaginaţiei, spontaneității, imitaţiei și a răspunsului la emoţiile altora. De asemenea, autismul infantil se manifestă prin rigiditate și rutină în activitățile zilnice şi prin rezistenţă mare la schimbări.
Frecvent, comportamentele autismului sunt asociate cu fobii, tulburări de somn și de alimentație, agresivitate, nervozitate și autovătămări. La unii copii, aceste trăsături sunt asociate cu o subdezvoltare cognitivă, retard mental și alte boli.
b) Autismul atipic este tot o tulburare de dezvoltare la nivel global al copilului. Se deosebeşte de autismul infantil (clasic) prin faptul că, se manifestă după vârsta de 3 ani sau nu îndeplineşte toate cele trei criterii de diagnostic. (lipsa sau afectarea interacţiunii sociale, lipsa sau întârzierea limbajului şi prezenţa unui comportament repetitiv);
c) Sindromul Rett este o tulburare de dezvoltare care apare la fetițe. Se caracterizează printr-o dezvoltare aparent normală urmată de un regres. Acesta se manifestă prin pierderea totală sau parțială a abilităților manuale, limbajului și încetinirea dezvoltării. Apar mișcări stereotipe de răsucire a mâinilor, pierderea motricității fine, pierderea controlului sfincterial și hiperventilarea. Acest regres apare la vârsta de 7 – 24 luni. După vârsta de 2 ani încetinește dezvoltarea socială a copilului.
d) Sindromul Asperger se aseamănă cu autismul prin prezența deficiențelor în relațiile sociale, interese și activități restrânse și stereotipe. Se deosebește de autism prin faptul că, individul nu are întârziere de limbaj și nici întârziere cognitivă. Acesta are un nivel de inteligență normal. Sindromul Asperger este o formă ușoară de autism.
ICD 10 mai descrie și o ,,altă tulburare dezintegrativă a copilăriei”. Aceasta este este caracterizată prin dezvoltarea normală a copilului până la vârsta de 2 ani. Apoi, urmează un regres al abilităților sociale, a nivelului de joacă și a adaptabilității. Uneori se pierde controlul sfincterial sau limbajul și urmează o perioadă de stagnare în dezvoltare. Poate exista o recuperare minimă, dar cu un prognostic negativ de retard mental sever. În unele cazuri, regresul este progresiv și debutează cu hiperactivitatea copilului, iritabilitate, opoziționism și nesupunere.
Tulburarea din Spectrul Autismului este inclusă de DSM 5 în capitolul ,,Tulburări de neurodezvoltare”. Aceasta reprezintă ,,deficite de dezvoltare care produc afectări funcționale în sfera personală, socială, școlară sau profesională”. Manifestările debutează în primii ani de viață, în perioada de dezvoltare a copilului.
DSM 5 definește tulburarea din spectrul autismului (TSA) ca reprezentând deficite persistente. Acestea se manifestă în domeniul comunicării și al relaţiilor sociale. Condițiile pentru diagnosticarea cu TSA este ca aceste deficite să fie însoţite de comportamente repetitive, persistență în uniformitate și interese restrânse.
- Criteriile pentru diagnosticarea TSA conform DSM 5:
⇒ Carențe persistente, susținute și pervazive în comunicare și interacțiune socială. Acestea apar în: • reciprocitatea socio-emoţională, • limbaj și comunicare, • menţinerea şi înţelegerea relaţiilor. Aceste deficiențe se manifestă în multe moduri și situații. Diferă în funcție mulți factori, precum: vârsta persoanei, gravitatea cu care afectează individul, nivelul de dezvoltare și intelectual,etc.
⇒ Comportamente, interese și activități restrictive sau repetitive manifestate în cel puțin două dintre urmatoarele situații:
a) stereotipii motorii, fluturarea sau privitul repetitiv al palmelor, alinierea, învârtitul sau aruncarea jucăriilor, ecolalia sau adresarea de întrebări repetitive;
b) disconfort major la schimbări minore și insistența de a avea rutine și ritualuri zilnice. Se caracterizează prin dificultăți de adaptare și rigiditate în gândire. ( a merge pe același traseu, a mânca din aceeași farfurie sau aceeași mâncare);
c) Interese limitate, restrictive, fixate sau anormale pentru obiecte. ( atașament exagerat);
d) reacție exagerată sau lipsa reacțiilor la anumiți stimuli senzoriali. ( lipsă durerii, mirosirea sau atingerea exagerată a obiectelor, lipsă reacției la modificările de temperatură, zgomote sau lumină, fascinație pentru becuri aprinse sau pentru obiecte care se rotesc).
La mulți indivizi cu TSA, comportamentele descrise se asociază și cu alte deficiențe. Acestea pot fi: tulburări de mers și de echilibru, mers pe vârfuri, neîndemânare, întârziere intelectuală sau retard mintal.
Pentru a se diagnostica o persoană cu TSA, simptomele prezentate, trebuie să se manifeste în primii ani de viață. Acestea trebuie să afecteze copilul în domeniile de funcționare, social, personal sau profesional. Aceste tulburări trebuie să nu poată fi explicate prin prezența dizabilitații intelectuale.
- Debutul și evoluția tulburării din spectrul autismului
La majoritatea copiilor dignosticați cu TSA, simptomele sunt vizibile la vârsta de 12- 24 luni. Acestea pot fi observate și înainte de împlinirea unui an de viață a copilului.
Primele simptome care pot fi observate sunt:
» copilul nu se uită în ochii persoanei care îi vorbește,
» copilul nu o urmărește persoane sau obiecte cu privirea.
» nu răspunde și nu întoarce capul când este strigat pe nume.
» copilul nu are limbaj nonverbal, nu arată cu degetul.
» are un limbaj expresiv întârziat sau absent.
»are comportamente repetitive (învârte sau aliniază obiecte, flutură mâinile, deschide și închide uși, se învârte în cerc, etc).
» pe plan social: nu se joacă cu alți copii, nu se joacă de-a ceva, nu îl interesează acțiuni noi.
» are o întârziere cognitivă sau o întârziere globală de dezvoltare.
Evoluția Tulburării din spectrul autismului este diferită de la caz la caz. Datorită faptului că nu este o boală, are o evoluție pozitivă dacă copilul este integrat în programe de recuperare. Prin diferite tehnici și metode se pot face progrese remarcabile și se pot recupera în mare parte deficiențele și întârzierile de dezvoltare.
Un număr foarte mic dintre cei diagnosticați cu TSA ajung adulți independenți care pot avea o viață aproximativ normală, să muncească și să se căsătorească.
Tot un număr mic dintre copiii cu TSA nu reușesc să recupereze deficiențele și întârzierile absolut deloc. Unii, recuperează într-o măsură nesemnificativă. Aceștia, nu reușesc să își exprime dorințele și sentimentele, rămân nonverbali și vor ajunge adulți dependenți în totalitate de o altă persoană.
Cea mai mare parte dintre copiii cu TSA care sunt integrați în programe intensive de terapie, reușesc să achiziționeze limbajul, să vorbească în propoziții, să se facă înțeleși și să își exprime dorințele. Vor putea să execute sarcini simple, să înțeleagă ceea ce li se vorbește și recuperează o mare parte din întârzierile de dezvoltare. Însă, unii dintre ei, tot vor avea avea nevoie de ajutorul altei persoane.
Autismul nu este o boală și nu este tratată ca atare. Nu există medicamente sau intervenții chirurgicale care să vindece autismul. Medicamentația este prescrisă pentru simptome sau afecțiuni asociate. (hiperactivitate, ADHD, nervozitate, tulburare obsesiv compulsivă) Acestea împiedică sau face imposibilă efectuarea terapiei sau înregistrarea progreselor. Copilul se monitorizează periodic. Tratamentul medicamentos este recomandat pe termen scurt, când copilul este foarte agitat sau nervos și s-au epuizat alte căi de calmare ale acestuia. ( Ilinca Niță, 2019)
De-a lungul timpului au apărut diverse metode de intervenție și terapie care promit că ameliorează simptomele copiilor cu TSA. Cele mai multe nu sunt validate științific, nu prezintă dovezi că ajută în vreun fel și sunt denumite generic ,,terapii alternative”.
Cea mai cunoscută formă de terapie pentru copiii cu Tuburare din spectrul autismului este terapia ABA – analiza aplicată a comportamentului. (Applied Behavior Analysis) Prin terapia ABA, copilul este ajutat să își modifice sau să elimine unele comportamente rigide, stereotipe, să achiziționeze informații și abilități noi. Terapia ABA este validată științific. Eficiența terapiei ABA este măsurată calitativ și cantitativ. Coeficientul de inteligență crește în urma aplicării terapiei ABA copiilor cu TSA.
BIBLIOGRAFIE:
-ICD 10 – (International Classification of Diseases) – Clasificarea Tulburărilor Mentale și de comportament – Simptomatologie și diagnostic clinic, Editura ALL Education, Iași, 1998;
-Ilinca Niță, medic specialist psihitru, ,,Autism, cause, tratament, cauze”, articol publicat pe site-ul: ro/tulburari/dezvoltare/autism-cauze-diagnostic-tratament, 2019;
-Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM 5); editura Calisto, 2016
-Paul Popescu Neveanu, ,,Dicţionar de Psihologie”, Bucureşti, Editur Albatros 1978;
** Pentru mai multe informații accesați:
https://www.terapieaba-psihologcopiisiadulti.ro/preturi-servicii-la-marystef/
pentru programări accesati pagina de contact: https://www.terapieaba-psihologcopiisiadulti.ro/contact/
sau telefon: 0735.633.011 pentru apeluri telefonice și mesaje pe whatsapp
și pentru mesaje pe e-mail: http://psihologsilogoped@gmail.com.